¶. - garantia obtinerii unor servicii in conditii optime de pret , calitate, eficienta;

  ¶. - de relatia cu Dumneavoastra se ocupa o echipa sudata, cu experienta, entuziasm, dedicata intereselor clientilor;

  ¶. - siguranta comenzilor Dumneavoastra vor fi pentru noi la fel de importante ca si cele de valori mult mai mari   derulate pentru clientii noi si cei traditionali;

  ¶. - confidentialitate si echilibru in tratarea problemelor specifice fiecarui client;

  ¶. - viziunea noastra privind sprijinul informational oferit ,o pliem cerintelor dumneavoastra, asigurandu-va informatiile   de care aveti nevoie;

  ¶. - rapiditate in rezolvarea problemelor;

  ¶. - comunicare continua cu clientul;

  ¶. - responsabilitatea maxima in oferirea de servicii.

  ¶. - firma de constructii vs. echipa “la negru”?
  Am asteptat sa treaca ceva timp de la inceperea constructiei sa-mi pot face o parere despre alegerea de a merge   pe mana unei firme de constructii in defavoarea unor (unei) echipe “la negru”. Parearea pe care mi-am format-o eu   este una net in favoarea firmei de constructii. Poate ca nu este general valabila insa va prezint cateva din motivele   care m-au facut sa cred ca daca as porni o a doua constructie as face la fel.

  Initial poti cadea in capcana pretului mai scazut si fara TVA pe care ti-l propun echipele de mesteri gata sa se apuce   de casa. Spun “capcana” pentru ca acest lucru are de multe ori efecte negative asupra buzunarului. Pretul propus   initial va creste imediat ce se da drumul la lucrari pentru ca va trebui sa treceti la achizitia de echipamente si   materiale ajutatoare constructiei, lucruri pe care in 90% din cazuri muncitorii nu le au. Va veti trezi astfel ca va trebui   sa alergati o mare parte din zi, pentru a furniza echipei materialele necesare constructiei. Pe langa asta de cele mai   multe ori trebuie asigurata si cel putin o masa. Toate astea pe banii si timpul vostru. Astfel, pretul pe metru patrat   de manopera creste, deoarece nu ma refer la ciment si fier cand spun “materiale necesare constructiei”, ci la zeci   de mc de scandura (pe cand un constructor poate avea panouri si popi proprii) precum si la plata unor chirii de   utilaje foarte necesare pe un santier cum ar fi: utilaj pentru saparea fundatiei, utilaje de compactare a pamantului,   vibrator de beton, etc (in cazul nostru, acestea au fost incluse in acel pret putin mai mare ofertat de catre firma de   constructii - in plus n-a trebuit sa ne batem capul cu gasirea echipamentelor sau aprovizionarea materialelor). Creste   de asemenea foarte mult sansa de a iesi din bugetul stabilit initial, care automat este subdimensionat, fiind imposibil   sa iei in calcul toate aceste cheltuieli, mai ales daca esti la prima casa construita.

  Daca mai adaugam la cele de mai sus stresul pe care ti-l poate da lucrul cu unii muncitor si faptul ca la un moment   dat constati ca ai dat o caruta de bani, care nu se regasesc nicaieri in vreun act, pentru o constructie la care nu ai   nici un fel de garantie, balanta inclina foarte tare in favoarea unei firme.

  Sfatul meu: gasiti o firma de constructii serioasa si disponibila, chiar daca va trebui sa mai intarziati lucrarile cateva   saptamani, si veti avea mult mai multe sanse sa supervizati linistiti construirea casei. Si in anumite cazuri puteti iesi   chiar mai ieftin.

  ¶. - Fundatiile sunt elementele din structura unei case care au rolul de a transmite catre terenul de fundare suma   incarcarilor (de exploatare si exceptionale) existente la o cladire. Se acorda o deosebita importanta modalitatii de   fundare si calculului armaturii si dimensiunilor ei deoarece o fundatie proiectata sau executata defectuos pune in   deosebit pericol intreaga structura a casei iar reparatiile ulterioare sunt dificil, daca nu imposibil de executat.

  Functie de terenul de fundare, de suprastructura si de alti factori se pot regasi o multitudine de solutii de fundare.   Fara a intra in prea multe detalii, o scurta enumerare: fundatii continue sub ziduri, fundatii izolate sub stalpi, radier   general care este prezent sub intreaga constructie, fundatii pe piloti - existente in cazul ternului slab de fundare,   fundatii in trepte sau combinatii dintre ele.

  Vom dezbate in continuare modalitatea de executare a fundatiilor continue sub ziduri, cele mai intalnite in cazul   locuintelor unifamiliale.

  In acest caz, fundatia este compusa de cele mai multe ori din blocul de fundare, mai slab armat si turnat din beton   de clasa mai mica si elevatia fundatiei, denumita si cuzinet, soclu sau grinda de fundare care este armata cu mai mult   otel si se foloseste beton de clasa superioara.

Observatii:
- In fundatie, gradul de acoperire cu beton al armaturii trebuie sa fie de 5 cm.
- Daca este prevazuta hidroizolatie pe fundatie, groapa trebuie sapata mai mare pentru accesul necesar hidroizolarii.
- Daca placa de beton de la nivelul cotei 0 este armata, betonul se toarna cu 15 centimetri mai jos, lasand capetele armaturii libere pentru ancorarea barelor de armatura ale placii. Daca placa nu este armmata, betonul se toarna complet.
- In momentul turnarii nu uitati sa lasati goluri in fundatie pentru strapungerile tevilor de apa curenta si canalizare. La fel, trebuie din timp stabilit amplasamentul fosei septice si lasat gol in fundatie pe directia acesteia. Pentru a lasa gol la turnare se poate monta o teava PVC cu diametru superior, cofraj de lemn sau o bucata de polistiren expandat. Daca ati uitat sa lasati aceste goluri, nu este problema foarte mare, doar ca munca de gaurire este destul de multa si grea dupa ce betonul s-a intarit.

Nota: Acest articol acopera doar generalitati, procesul de turnare al unei fundatii fiind foarte complex, la fel solutiile de fundare fiind foarte variate.

  ¶. -Cum se zideste o casa

A zidi este procesul prin care diverse blocuri se aseaza unele peste si/sau unele langa altele formand ziduri. Pentru realizarea acestui proces, in general se foloseste un liant, cel mai des intalnit fiind mortarul pe baza de ciment si var.
Zidaria este cea mai veche si cea mai raspandita metoda de a construi peretii unei case. De-a lungul timpului zidaria a fost folosita la ridicarea piramidelor, apeductelor romane, podurilor si pana in zilele noastre, cand, cu toata diversificarea metodelor de a realiza structura de rezistenta a unei cladiri, inca a ramas o metoda de baza.

Blocurile de zidarie
Acestea sunt elementele care confera rezistenta unui perete din zidairie. Dintre materialele folosite amintim: caramida plina arsa sau nearsa, caramida cu goluri de diverse dimensiuni si orientari, piatra naturala, blocheti din beton, chirpici. Diverse incercari au constat in zidaria realizata cu elemente cel putin neobisnuite cum ar fi sticle goale sau anvelope uzate.

Liantul (mortarul)
In zilele noastre cel mai raspandit este cel pe baza de var-ciment si nisip. In trecut s-a folosit pe scara larga mortarul doar cu var-nisip, ulterior datorita comportarii mai bune si rezistentei sporite adaugandu-se si ciment in compozitie. Pentru casele zidite din chirpici se foloseste in general ca liant o pasta obtinuta prin amestecul pamantului galben cu apa si in unele cazuri si cu adaos de var.

La realizarea zidariei trebuie acordata o deosebita atentie verticalitatii cat si planeitatii peretelui. La fel de importanta este si asezarea corecta a caramizilor, astfel incat fiecare rand sa fie decalat fata de anteriorul cu exact jumatate de caramida, evitandu-se situatia in care doua rosturi sa se suprapuna pe directie verticala. Odata cu aparitia caramizilor moderne (gen Porotherm) s-a renuntat treptat la zidaria realizata din caramizi pline astfel usurandu-se in mod semnificativ munca de punere in opera, cat si performante sporite ale produsului finit.
Totusi merita amintita si importanta deosebita pe care a avut-o acest tip de material - caramida plina. Este o adevarata arta sa realizezi bolte, arcade, buiandrugi, etc. folosind acest material. Fara sa intram in mai multe detalii, trebuie sa stiti ca toate aceste elemente se realizau imbinand zidaria cu dulgheria, mai intai realizandu-se forme din lemn peste care se asezau caramizile, iar dupa ce mortarul se intarea, aceste forme din lemn erau scoase.

Sculele folosite in procesul de zidire: mistrie, cancioc, nivela, fir cu plumb, ata, cican de cauciuc, ciocan de zidarie fierastrau, polizor unghiular cu disc diamantat.

Dupa terminarea fundatiei si inainte de inceperea zidirii, peste betonul de fundatie trebuie asezat un strat impremeabil, de obicei folosindu-se cartonul bitumat sau diverse membrane. Motivul este de a impiedica apa din fundatie sa urce in zid, lucru care se intampla datorita fenomenului denumit capilaritate.

Un perete se zideste intotdeauna pe toata lungimea sa. Mai exact, daca aveti un perete drept de 20 de metri, zidirea se va face pe toata lungimea lui, evitanduse executarea pe tronsoane deoarece, desi este mai comod poate avea ca rezultat un perete serpuit. Totusi, sunt situatii in care acest lucru nu se poate evita. In acest caz, trebuie ca primele caramizi puse (intre care se intinde ata) sa fie asezate la cele extremitatile zidului pe toata lungimea sa. Odata asezat primul rand, se poate continua zidirea pe segmente.

In filmul urmator aveti un exemplu, ce-i drept nu de la noi, despre cum se zideste.

¶. - Termoizolatia unei cladiri

Termoizolatia, mai corect spus sistemul de termoizolare, este o suma de lucrari efectuate cu scopul de a micsora transferul termic intre interior si exterior, avand ca efect un confort sporit atat pe timpul iernii cat si al verii. Un alt scop la fel de important este micsorarea costurilor aferente climatizarii.

In primul rand, trebuie spus ca s-a dovedit pentru inceput empiric, apoi si prin calcule, ca temperatura ambientala ideala este de 24 de grade Celsius. La aceasta temperatura un om sanatos, imbracat lejer nu simte nici cald, nici rece.

Este gresita conceptia conform careia termoizolatia se rezuma la placarea cu polistiren expandat sau extrudat a peretilor. In fapt, la fel de importante in aceasta schema sunt si tamplaria, izolarea fundatiei, a planseului si chiar a acoperisului.

TERMOIZOLAREA PERETILOR

Pentru a intelege mai bine de ce este benefica termoizolatia vom intra in detalii de calcul, nu foarte amanuntit totusi. Orice material are si proprietatea de conductivitate termica. Ca sa intelegeti mai bine, gaditi-va la urmatorul exemplu: doua vergele, una din plastic si una din otel vor fi incalzite la un capat. Dupa un anumit timp, cea metalica va fi calda si la capatul celalalt, in timp ce cea din plastic va ramane la temperatura initiala. De ce se intampla acest lucru? Deoarece metalul conduce mai bine caldura. Acesta este si motivul pentru care, de exemplu radiatoarele (caloriferele) sunt facute din metal si nu din material plastic, acesta este si motivul pentru care tamplaria din PVC este net superioaracelei din aluminiu sau otel.

Aceasta conductivitate termica se noteaza cu si este o caracteristica foarte importanta a unui material de constructii. Unitatea de masura a acestei caracteristici este [W/mK] Revenim la sectiunea unui perete. Aceasta sectiune poate fi compusa din unul sau mai multe materiale cu conductivitati termice diferite. De exemplu zidarie si polistiren expandat fiecare de grosimi diferite. Grosimea stratului se noteaza cu d [m].

Rezistenta termica a materialului, notata cu R, este raportul dintre grosimea lui si coeficientul de transfer termic.
R=d/ [mpK/W]

1. ZIDARIE SIMPLA din caramida plina de 25 cm. Conductivitatea termica a caramizii pline este de 0,55 W/mk.
R=0,25/0,55=0,45 mpK/W
U=1/0,45=2,22 W/mpK
deci, o valoare foarte mare. O astfel de casa va consuma foarte multa energie necesara incalzirii.

2. ZIDARIE CARAMIDA PLACATA CU POLISTIREN EXPANDAT DE 5cm.
caramida=0,55
polistiren=0,035
R caramida = 0,45 mpK/W
R polistiren = 0,05/0,035=1,42 mpK/W
R total = 0,45+1,42=1,87 mpK/W
U total= 1/1,87=0,53 W/mpK

Ce observam? Desi departe de valoarea optima 0,2, adaugarea unui strat de polistiren de 5 cm imbunatateste radical coeficientul de transfer termic.
Teoretic, in acest caz, o casa izolata cu polistiren de doar 5 cm va fi de aproximativ patru ori mai bine izolata decat aceeasi casa neizolata.

Din exemplul de mai sus se poate deduce gresit ca nu conteaza ordinea in care sunt puse aceste straturi. Legat stric de calcul, intr-adevar nu, dar tinand cont de cele spuse la inceputul acestui articol, intotdeauna termoizolatia se va pune la exterior.


Tehnologia de izolare a peretilor folosind polistirentul expandat/extrudat.

Conditii preliminare:

- Peretele trebuie sa fie cat mai plan, abaterile maxime sa fie sub 2 cm pe intreaga lungime. Daca nu este, va trebui spart unde este iesit in afara, respectiv tencuit unde are gauri. Recomand pe cat posibil ca peretele sa fie tencuit, macar brut iar termoizolatia sa nu fie aplicata direct pe caramida.
Daca zidaria de caramida este foarte bine executata, se poate aplica polistirenul si direct pe aceasta, totusi, daca nu este un sacrificiu financiar foarte mare, repet, recomand tencuirea zidariei inainte. Motivele ar fi urmatoarele: prin tencuire zidul se rigidizeaza suplimentar. Suprafata, desi plana in aparent ta, se poate doveti avand imperfectiuni mari geometrice si numai tencuiala bine executata putand-o indrepta. In plus, tencuiala confera adezivului
folosit placarii o suprafata mai rugoasa, pe care acesta prinde mai bine.

- Temperatura exterioara in momentul demararii lucarii de anvelopare trebuie sa depaseasca 5 grade Celsius pe intreaga durata a executiei (inclusiv noaptea) plus inca cel putin o saptamana dupa terminare.

-Suprafata pe care se aplica tencuiala trebuie sa fie curata, pentru aceasta se spala bine cu apa inainte de placare

-Suprafata trebuie sa fie bine aderenta la zid. De exemplu, daca se doreste aplicarea peste varul existent se va face proba cu banda adeziva. Aceasta proba consta in lipirea unei benzi adezive pe pe o lungime de 30-40 cm. Daca la indepartarea ei se constata var lipit pe banda, tot varul va trebui indepartat. Daca nu, se poate pune termoizolatia, folosindu-se amorsa.

-Suprafata nu trebuie sa fie foarte absorbanta. Pe timpul verii mai ales, caramida, bca-ul, tencuiala sunt foarte fierbinti si uscate. Daca se aplica placile stratul suport va absorbi toata apa din adeziv iar acesta, intarindu-se fortat fara apa necesara va avea caracteristici inferioare, devenit sfaramicios.

Titlul:
Legea privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor

Continut:
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.


CAPITOLUL 1 - Autorizarea executarii sau desfiintarii constructiilor
ART. 1
Constructiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, eliberata in conditiile prezentei legi, si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor.
ART. 2
Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.
Autorizatia de construire se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit anexei, care face parte integranta din prezenta lege.
ART. 3
Autorizatia de construire se elibereaza pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a cladirilor de orice fel;
b) lucrari de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, ce urmeaza a fi efectuate la constructii reprezentind monumente si ansambluri istorice, arheologice, de arhitectura, arta sau cultura, inclusiv cele din zonele lor de protectie;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare subterane si aeriene, imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
d) foraje si excavari necesare studiilor geotehnice si ridicarilor topografice, exploatari de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari; e) constructii provizorii de santier necesare executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea;
f) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
g) lucrari cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si in spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame.
ART. 4
Autorizatia de construire se elibereaza de prefecturi sau primarii, dupa cum urmeaza:
a) prefecturile, cu avizul primariilor, pentru investitiile care se aproba de Guvern; pentru lucrarile publice, lacasurile de cult, constructiile pentru industrie, comert, prestari de servicii, social-culturale si speciale, care se executa in sate; precum constructiile si lucrarile de orice fel care se executa in afara localitatilor, cu exceptia celor de la lit. d);
b) primariile municipiilor sau oraselor, pentru constructiile si lucrarile de orice fel din localitati, cu exceptia investitiilor care se aproba de Guvern;
c) Primaria municipiului Bucuresti, pentru constructiile si lucrarile prevazute la lit. a) si b) si primariile sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru constructiile de locuinte si anexele gospodaresti ale acestora;
d) primariile comunelor, pentru constructiile de locuinte si anexele gospodaresti ale acestora, din satele componente, precum si pentru anexele exploatarilor agricole situate in extravilan. Se excepteaza de la autorizare anexele cu caracter temporar ale exploatarilor agricole situate in extravilan.
ART. 5
Cererea de eliberare a autorizatiei de construire va fi insotita de certificatul de urbanism, emis de organele prevazute la art. 4.
Certificatul de urbanism trebuie sa cuprinda elemente privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor.
ART. 6
Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la inregistrarea cererii, la care se anexeaza obligatoriu planul de amplasare a constructiei, planuri din care sa rezulte destinatia, alcatuirea constructiva, functionala si infatisarea constructiei, intocmite la o scara convenabila de catre un proiectant autorizat, precum si dovada titlului solicitantului asupra terenului.
Documentatia trebuie sa contina si avizele legale necesare, prezentate prin grija solicitantului.
In situatia depunerii unei documentatii incomplete, aceasta se restituie solicitantului in termen de 10 zile de la data inregistrarii.
ART. 7
Pentru autorizarea constructiilor in zonele asupra carora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protectie prevazut in documentatiile de urbanism aprobate, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) in rezervatiile istorice si de arhitectura, stabilite potrivit legii, sau in cazul lucrarilor care modifica monumentele de orice natura, solicitantul va obtine avizul
Comisiei nationale pentru protectia monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice sau al Departamentului pentru urbanism si amenajarea teritoriului, in zonele de protectie ale acestora;
b) in parcurile nationale si rezervatiile naturale solicitantul va obtine avizul Ministerului Mediului;
c) in zonele unde s-a instituit alt tip de restrictie, solicitantul va obtine avizul organismelor competente.
ART. 8 Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari:
a) reparatii la acoperisuri, invelitori sau terase, cind nu se schimba forma acestora si materialele din care sint executate;
b) reparatii si inlocuiri de timplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si timplariei;
c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;
d) zugraveli si vopsitorii interioare;
e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor situate pe arterele principale de circulatie;
f) reparatii la instalatiile si echiparea tehnico-sanitara a cladirilor, fara implicatii asupra structurii de rezistenta sau a aspectului arhitectural al acestora.
ART. 9
Desfiintarea constructiilor si amenajarilor prevazute la art. 3 se face pe baza autorizatiei de desfiintare obtinuta in prealabil, eliberata de primarii sau prefecturi, dupa caz.
CAPITOLUL 2 - Concesionarea terenurilor pentru constructii
ART. 10
Terenurile apartinind domeniului privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, destinate executarii de constructii, pot fi concesionate prin licitatie publica in conditiile respectarii documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi, si realizarii de catre concesionar a constructiei.
Concesionarea se face pe baza de oferte prezentate de catre solicitanti, cu respectarea prevederilor legale si a dispozitiilor prezentului capitol, urmarindu-se valorificarea superioara a potentialului terenului, pe baza conceptiei urbanistice.
ART. 11
Pina la reglementarea prin lege a situatiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de constructii aflate in administrarea primariilor si care pot fi revendicate de fostii proprietari.
ART. 12
Prin exceptie de la prevederile art. 10, terenurile destinate executarii de constructii se pot concesiona fara licitatie publica, in urmatoarele cazuri:
a) pentru construirea de locuinte, celor deveniti invalizi de gradul I si II si familiilor celor decedati ca urmare a participarii la victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si familiilor ale caror gospodarii proprietate personala au fost demolate fara forme legale de expropriere, cu reducerea taxei de concesiune, stabilita pina la 95 la suta;
b) pentru realizarea de obiective de utilitate publica cu caracter social, fara scop lucrativ, altele decit cele ce se realizeaza de catre colectivitatile locale pe terenurile acestora cu plata taxei de concesiune, stabilita potrivit legii.
Concesionarea terenurilor pentru situatiile prevazute la lit. a) se face de catre primarii numai familiilor care nu au in proprietate o locuinta, intr-o ordine de prioritate stabilita incepind cu venitul mediu cel mai mic pe membru de familie.
ART. 13
Terenurile prevazute la art. 10, ce fac obiectul licitatiei, se aduc la cunostinta publica de catre primariile in a caror unitate administrativ-teritoriala sint situate, printr-o publicatie afisata la sediul acestora si tiparita in cel putin doua ziare de larga circulatie, cu minimum 20 de zile inainte de data licitatiei.
Publicatiile privind licitatia vor cuprinde data si locul desfasurarii acesteia, suprafata si destinatia terenului, stabilite prin planul de urbanism sau prin concurs, desfasurat potrivit legii, si taxa anuala minimala de concesionare.
Oferta solicitantilor va fi insotita de un studiu de oportunitate sau de fezabilitate, dupa caz, cuprinzind in mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii si capacitatii constructiei, a gradului de ocupare a terenului, precum si a celorlalte elemente cuprinse in certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decit ofertele care corespund documentatiei de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobata potrivit legii.
Licitatia se efectueaza, in conditiile legii, de comisiile instituite in acest scop de catre prefecturi sau Primaria municipiului Bucuresti. Comisiile functioneaza la sediul primariilor in a caror unitate administrativ-teritoriala sint situate terenurile.
ART. 14
Limita minima a pretului concesiunii se stabileste, dupa caz, prin decizia prefecturii sau a primariei, astfel incit sa asigure recuperarea in 25 de ani a pretului de vinzare a terenului, in conditii de piata, la care se adauga costul lucrarilor de infrastructura aferente.
ART. 15
Terenurile prevazute la art. 10, ce se concesioneaza pentru realizarea de locuinte si spatii construite asociate acestora, vor avea urmatoarele suprafete: a) in localitati urbane:
- pina la 300 mp pentru un apartament intr-o cladire cu parter sau parter si etaj;
- pina la 200 mp pentru un apartament intr-o cladire cu parter si etaj cu 2 apartamente;
- pina la 150 mp pentru un apartament, in cazul cladirilor cu parter si mai multe etaje, avind cel mult 6 apartamente;
- pentru cladirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafata de teren va fi stabilita potrivit planurilor urbanistice de detaliu;
b) in localitati rurale, inclusiv in cele 23 de localitati declarate orase potrivit Legii 2/1989 si mentinute prin Decretul-lege 38/1990, pina la 1.000 mp pentru o locuinta.
ART. 16
Pentru realizarea unei case de vacanta se poate concesiona un teren in suprafata de pina la 250 mp.
ART. 17
Impotriva licitatiei, pina la momentul adjudecarii, se va putea face contestatie, de catre orice persoana interesata, la judecatoria in a carei raza teritoriala are loc licitatia. Contestatia suspenda desfasurarea licitatiei pina la solutionarea sa definitiva.
ART. 18
Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitatiei sau a deciziei primariei, pentru situatiile prevazute la art. 12, se va incheia actul de concesiune, care se va inregistra de catre concesionar in evidentele de publicitate imobiliara, in termen de 10 zile de la data adjudecarii sau emiterii deciziei.
ART. 19
Concesionarea terenurilor prevazute la art. 10-16 se face in conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilita de catre primarii, in functie de prevederile documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului si de natura constructiei; pentru constructiile de locuinte concesionarea se face pe durata existentei constructiilor.
ART. 20
Intravilanul localitatilor se stabileste prin documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi.
Terenurile destinate pentru constructii evidentiate in intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, prin autorizatia de construire.
Suprafetele de teren scoase din circuitul agricol se comunica de catre prefecturi sau primarii, in termen de 10 zile de la eliberarea autorizatiilor, la oficiile teritoriale de cadastru.
CAPITOLUL 3 - Sprijinul financiar acordat pentru realizarea locuintelor sau a caselor de vacanta
ART. 21
Pentru realizarea de locuinte sau case de vacanta, bancile cu capital de stat si Casa de Economii si Consemnatiuni vor acorda, cu prioritate, persoanelor fizice, credite in conditiile convenite prin contract.
ART. 22
Persoanele salariate, taranii si pensionarii care impreuna cu membrii familiei nu au in proprietate o locuinta si o casa de vacanta beneficiaza, in cazul in care au contractat credite pentru construirea unei locuinte sau a unei case de vacanta, de o subventie de la bugetul statului echivalenta cu dobinda pentru creditul primit; subventia se plateste direct bancii.
ART. 23
Pentru realizarea locuintelor proprietate personala se acorda, o singura data, o subventie de la bugetul statului de 30 la suta din valoarea constructiei autorizate si nu mai putin de 50.000 lei, urmatoarele categorii:
a) tinerilor casatoriti care au fiecare virsta de pina la 30 ani;
b) invalizilor de gradul I si II;
c) handicapatilor;
d) ranitilor, familiilor si parintilor celor decedati ca urmare a participarii la victoria Revolutiei din decembrie 1989;
e) persoanelor si familiilor care isi schimba domiciliul din orase la sate si lucreaza in agricultura sau silvicultura; de aceeasi prevedere beneficiaza si personalul calificat din invatamint si sanatate care are sau isi schimba domiciliul la sate;
f) persoanelor si familiilor care isi schimba domiciliul dintr-un sat in alt sat pentru a lucra pamintul cu care au fost improprietarite conform Legii fondului funciar. Persoanele si familiile care, avind ca principala sursa de existenta munca in agricultura, isi schimba domiciliul in conditiile lit. e) si f), beneficiaza de subventia prevazuta la alin. 1, atit pentru locuinta propriu-zisa, cit si pentru anexele gospodaresti destinate pastrarii produselor agricole si cresterii animalelor.
Subventia se acorda numai persoanelor care nu au in proprietate personala o locuinta, iar verificarea folosirii ei se face de catre unitatea finantatoare.
ART. 24
In sensul art. 22 si 23, prin familie se intelege sot si sotie, cu sau fara copii in intretinere.
ART. 25
In cazul instrainarii prin acte intre vii, in decurs de 10 ani, a locuintelor pentru realizarea carora s-au acordat subventii potrivit art. 22 si 23, sumele obtinute ca subventii se restituie anterior perfectarii actelor de instrainare. In cazurile in care dobinditorii indeplinesc conditiile prevazute la art. 22 si 23, subventiile se transfera acestora.
CAPITOLUL 4 - Raspunderi si sanctiuni
ART. 26
Constituie contraventii la regimul de autorizare a constructiilor, prevazut prin prezenta lege, urmatoarele fapte, daca nu au fost savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
a) realizarea de catre executant, cu incalcarea autorizatiei sau a documentatiei de executie care a stat la baza eliberarii acesteia, a lucrarilor de construire, reconstruire, transformare, extindere sau reparare prevazute la art. 3;
b) mentinerea, dupa expirarea termenului din autorizatie, sau adaptarea in alte scopuri, fara autorizatie, a lucrarilor cu caracter provizoriu, precum si mentinerea constructiilor provizorii de santier dupa terminarea lucrarilor de baza;
c) executarea, fara autorizatie, a lucrarilor prevazute la lit. a);
d) executarea, cu incalcarea autorizatiei sau a documentatiei care a stat la baza eliberarii acesteia, a lucrarilor de construire, reconstruire, extindere, transformare, restaurare, modificare a fatadelor constructiilor, precum si a unor constructii provizorii de santier in afara incintei acestuia;
e) executarea, fara autorizatie, a lucrarilor prevazute la lit. d);
f) desfiintarea, partiala sau totala, fara autorizatie sau cu incalcarea acesteia, a constructiilor si instalatiilor, precum si a oricaror alte obiective;
g) eliberarea de autorizatie de construire in baza unor documentatii incomplete sau care nu sint in concordanta cu certificatul de urbanism eliberat, ori in baza altor acte decit cele stabilite;
h) neorganizarea si neexercitarea controlului, conform legii, de catre personalul prefecturilor si primariilor cu atributii in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului.
Contraventiile prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele de la lit. c) si d), cu amenda de la 20.000 lei la 30.000 lei, iar cele de la lit. e) si h), cu amenda de la 30.000 lei la 40.000 lei.
ART. 27
Contraventiile prevazute la art. 26 se constata de organele de control ale prefecturilor si primariilor pentru faptele savirsite in cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale.
Procesele-verbale de constatare a contraventiilor incheiate de personalul de control se inainteaza, in vederea aplicarii sanctiunii, sefului directiei care coordoneaza activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului sau, dupa caz, prefectului sau subprefectului, primarului sau viceprimarului unitatii administrativ-teritoriale unde s-a savirsit contraventia. Contraventiile si amenzile prevazute la art. 26 pot fi constatate si, respectiv, aplicate si de catre personalul din Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului, imputernicit de conducerea acestuia, pe intreg teritoriul tarii.
ART. 28
O data cu aplicarea amenzii pentru contraventiile constatate potrivit art. 27 se dispune oprirea executarii lucrarilor sau desfiintarea constructiilor nelegal realizate, pentru incadrarea in prevederile autorizatiei sau readucerea terenurilor la starea initiala, dupa caz.
ART. 29
Dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 26 se prescrie in termen de 2 ani de la data savirsirii faptei.
ART. 30
In cazul in care persoanele sanctionate contraventional nu s-au conformat in termen dispozitiilor din procesul-verbal de contraventie, primariile vor sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz:
a) desfiintarea constructiilor, cind acestea au fost executate fara autorizatie sau cu nerespectarea prevederilor acesteia;
b) readucerea in stare initiala a constructiilor la care s-au executat lucrari fara autorizatie sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si a terenului ocupat de constructii.
In cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a masurilor de la lit. a) si b).
Persoanele care au beneficiat de subventie pentru construirea unei locuinte sau a unei case de vacanta, potrivit art. 22 si art. 23, si pentru care s-a dispus masura prevazuta la lit. a) vor restitui subventiile primite, cu plata dobinzilor legale pentru perioada in care le-au folosit.
ART. 31
In cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile dispuse de instanta, in conformitate cu art. 30, se vor aduce la indeplinire prin grija primariei, cu sprijinul organelor de politie, cheltuielile urmind a fi suportate de catre persoanele vinovate.
ART. 32
In masura in care prezenta lege nu dispune altfel, se aplica prevederile Legii 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
CAPITOLUL 5 - Dispozitii finale
ART. 33
Persoanele fizice si juridice care beneficiaza de teren in conditiile prezentei legi sint obligate sa solicite emiterea autorizatiei de construire si sa inceapa constructia in termen de cel mult 1 an de la data obtinerii actului de concesionare a terenului.
In caz de incalcare a obligatiei prevazute la alin. 1, concesionarea isi pierde valabilitatea.
ART. 34
Persoanele fizice si juridice, care realizeaza constructii in conditiile prezentei legi, au obligatia de a executa integral constructiile la termenul prevazut in autorizatie. Constructiile se considera terminate daca s-au realizat toate elementele prevazute in autorizatia de construire.
In cazul cind constructia nu a fost executata integral la termenul stabilit, autorizatia se poate prelungi o singura data, cu cel mult 1 an, de catre organul care a emis-o.
ART. 35
Toate constructiile proprietate particulara realizate in conditiile prezentei legi se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tirziu de 15 zile de la data expirarii termenului prevazut in autorizatia de construire.
Cetatenii care nu detin in proprietate o alta locuinta sau o casa de vacanta beneficiaza de scutire de impozit pe cladiri, pe timp de 10 ani pentru locuinta proprietate particulara construita in conditiile prezentei legi si de 5 ani pentru casa de vacanta construita in aceleasi conditii.
ART. 36
In cazul cind intr-o cladire se realizeaza mai multe apartamente si suprafete locative cu alta destinatie, proprietarii acestora dobindesc si o cotaparte de proprietate asupra tuturor partilor de constructie si instalatii, precum si asupra tuturor dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decit in comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata proprietatea lor.
O data cu dreptul de proprietate asupra constructiilor, in situatia celor realizate in cladiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobindeste si o cota-parte din dreptul de concesiune asupra terenului apartinind domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.
Cotele-parti prevazute la alineatele precedente se determina proportional cu suprafata construita a locuintelor, a caselor de vacanta ori a suprafetelor cu alta destinatie din cladire, dupa caz.
ART. 37
Dreptul la concesiune asupra terenului se transmite in caz de succesiune sau de instrainare a constructiei pentru realizarea careia el a fost constituit.
ART. 38
Autorizarea constructiilor cu caracter militar se face in conditiile stabilite de Ministerul Apararii Nationale si Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. ART. 39
Guvernul Romaniei va reorganiza structurile organizatorice ale prefecturilor si primariilor pentru cuprinderea atributiilor ce le revin in aplicarea prezentei legi. ART. 40
Formularele, procedura de autorizare si continutul documentatiilor prevazute la art. 2 alin. 2 si art. 6 alin. 1 se vor stabili de Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
ART. 41
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte si vinzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie, publicata in B.Of. 46 din 31-03-1973, H.C.M. 880 din 16-07-1973 pentru stabilirea masurilor de executare a dispozitiilor Legii 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vinzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala, publicata in B.Of. 108 din 20-07-1973, Decretul 144/1958 privind reglementarea eliberarii autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare a constructiilor, precum si a celor referitoare la instrainarile si impartelile terenurilor cu sau fara constructii, publicat in B.Of. 15 din 29-03-1958, Decretul 545/1958 privind reglementarea amplasarii constructiilor, precum si a trecerii in proprietatea statului a terenurilor si constructiilor necesare efectuarii unor lucrari sau unor actiuni de interes de stat, publicat in B.Of. 41 din 30-12-1958, H.C.M. 2490/1969 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind amplasarea si autorizarea construirii, repararii si desfiintarii constructiilor si a altor lucrari, publicata in B.Of. 158 din 31-12-1969, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam Legea privind timp de 10 ani pentru locuinta proprietate particulara construita in conditiile prezentei legi si de 5 ani pentru casa de vacanta construita in aceleasi conditii.
ART. 36
In cazul cind intr-o cladire se realizeaza mai multe apartamente si suprafete locative cu alta destinatie, proprietarii acestora dobindesc si o cotaparte de proprietate asupra tuturor partilor de constructie si instalatii, precum si asupra tuturor dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decit in comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata proprietatea lor.
O data cu dreptul de proprietate asupra constructiilor, in situatia celor realizate in cladiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobindeste si o cota-parte din dreptul de concesiune asupra terenului apartinind domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.
Cotele-parti prevazute la alineatele precedente se determina proportional cu suprafata construita a locuintelor, a caselor de vacanta ori a suprafetelor cu alta destinatie din cladire, dupa caz.
ART. 37
Dreptul la concesiune asupra terenului se transmite in caz de succesiune sau de instrainare a constructiei pentru realizarea careia el a fost constituit.
ART. 38
Autorizarea constructiilor cu caracter militar se face in conditiile stabilite de Ministerul Apararii Nationale si Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

ART. 39
Guvernul Romaniei va reorganiza structurile organizatorice ale prefecturilor si primariilor pentru cuprinderea atributiilor ce le revin in aplicarea prezentei legi.

ART. 40
Formularele, procedura de autorizare si continutul documentatiilor prevazute la art. 2 alin. 2 si art. 6 alin. 1 se vor stabili de Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
ART. 41
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte si vinzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie, publicata in B.Of. 46 din 31-03-1973, H.C.M. 880 din 16-07-1973 pentru stabilirea masurilor de executare a dispozitiilor Legii 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vinzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala, publicata in B.Of. 108 din 20-07-1973, Decretul 144/1958 privind reglementarea eliberarii autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare a constructiilor, precum si a celor referitoare la instrainarile si impartelile terenurilor cu sau fara constructii, publicat in B.Of. 15 din 29-03-1958, Decretul 545/1958 privind reglementarea amplasarii constructiilor, precum si a trecerii in proprietatea statului a terenurilor si constructiilor necesare efectuarii unor lucrari sau unor actiuni de interes de stat, publicat in B.Of. 41 din 30-12-1958, H.C.M. 2490/1969 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind amplasarea si autorizarea construirii, repararii si desfiintarii constructiilor si a altor lucrari, publicata in B.Of. 158 din 31-12-1969, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam Legea privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.
ANEXA 1
AVIZAREA SI APROBAREA
documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului
Nr. crt. / Categorii de documentatii / Avizeaza / Aproba
A. Plan de amenajare a teritoriului
1. National / Guvernul / Parlamentul
2. Zonal / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele centrale interesate / Prefecturile interesate sau Primaria municipiului Bucuresti
3. Judetean sau al municipiului Bucuresti / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele centrale interesate / Prefecturile sau Primaria municipiului Bucuresti
4. Interorasenesc sau intercomunal / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele teritoriale interesate / Primariile orasenesti sau comunale interesate
5. Municipal / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele teritoriale interesate / Primariile municipale
6. Orasenesc / Organismele teritoriale interesate / Primariile orasenesti
7. Comunal / Organismele teritoriale interesate / Primariile comunale
B. Plan urbanistic general
1. Municipiul Bucuresti / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele centrale interesate / Primaria municipiului Bucuresti
2. Municipiu / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele teritoriale interesate / Primariile municipale
3. Oras / Organismele teritoriale interesate / Primariile orasenesti
4. Statiune balneara, climaterica, amenajarea teritoriului / Departamentul pentru urbanism si turistica / Prefecturile, Ministerul Comertului si Turismului, Ministerul Sanatatii, Organismele teritoriale interesate
5. Sat / Organismele teritoriale interesate / Primariile comunale
C. Plan urbanistic zonal
1. Zona centrala a municipiului Bucuresti / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele centrale interesate / Primaria municipiului Bucuresti
2. Zona centrala a municipiului / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele teritoriale interesate / Primariile municipale
3. Zona centrala a orasului / Organismele teritoriale interesate / Primariile orasenesti
4. Zona centrala a satului / Organismele teritoriale interesate / Primariile comunale
5. Alte zone functionale din localitati / Organismele teritoriale interesate / Primariile locale
6. Zone protejate / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele centrale si teritoriale interesate / Prefecturile si Primaria municipiului Bucuresti
7. Asezare de vacanta Organismele centrale si teritoriale interesate / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului / Prefecturile sau Primaria municipiului Bucuresti
D. Plan urbanistic de detaliu
1. Investitii din competenta de aprobare a Guvernului, a altor organe ale administratiei centrale de stat si cele care se amplaseaza in zone protejate / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului Organismele centrale si teritoriale interesate / Prefecturile
2. Investitii din competenta de aprobare a organelor locale / Organismele teritoriale interesate / Primariile locale
E. Regulamente de urbanism
1. Regulamentul general de urbanism / Organismele centrale interesate / Guvernul
2. Regulament local de urbanism / Departamentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului / Primariile locale